miercuri, 18 februarie 2015

Păpușile - Cristina Nemerovschi, Recenzie

Prezantare:

La început n-au fost cerul și pământul. La început au fost Dora și Luna.
Aprilie, 2011: Dora – care are 18 ani, cântă într-o trupă rock și se pregătește de bac –o întâlnește într-o noapte pe carismatica și misterioasa Luna. Alter ego, iubită, idol, sau toate la un loc? Povestea lor de dragoste se împarte între aventuri extreme și dorința de a-i face pe cei din jur să le accepte relația, totul sub amenințarea unei profeții vechi de peste zece ani, care s-ar putea adeveri sau nu. O familie cu multe secrete, toate întunecate, și o provocare: Dora va trebui să o iubească pe Luna împotriva tuturor.
August, 2014: O surpriză romantică pentru Luna ia o întorsătură neașteptată și Dora va observa cum lumea pe care o știe, în mijlocul căreia se află iubirea ei, se surpă definitiv.
La început n-au fost cuvântul, Dumnezeu sau întinderea nesfârșită de ape. La început au fost Dora și Luna.
Și totul a pornit de acolo.
Păpușile – o poveste despre iubire și moarte. Despre toate lucrurile care contează.

Parerea mea:


Cristina, m-ai distrus complet cu aceasta carte! Cu ce ti-am gresit?!? :o

Am stiut, atunci cand am tinut cartea prima data in mana, ca ma asteapta o aventura speciala, minunata, odata ce am sa incep sa o citesc. Si asa a fost.

O carte despre iubire si moarte, doua lucruri care de ceva timp au inceput sa ma obsedeze. In capul meu reverbereaza puternic intrebarea cu care incepe cartea: " La ce mai e buna iubirea, daca ea nu poate salva pe nimeni de la moarte?". Si intr-adevar, la ce mai e buna daca nu poti face nimic cu ea cand moartea decide sa-ti ia tot ce iubesti mai mult pe lume?...

Ce imi place cel mai mult la aceasta carte este faptul ca nu este tipica poveste de dragoste, in care, fata isi gaseste printul, ci din contra, este despre fata care isi gaseste papusa printesa mult asteptata. Nu multa lume ar fi avut curajul sa scrie o asemenea poveste.

" La inceput n-au fost cerul si pamantul. La inceput au fost Dora si Luna. "

Dora, o fata de doar 18 ani, cantareata intr-o trupa rock, "cumintica si prevazatoare".
Luna, "nebuna de legat, pusa pe tot felul de sotii" si cu o multime de secrete.

La doar 11 ani, Dora este parasita de mama ei, ea crezand ca plecase din cauza acelui kiss. The Kiss, cum ii zicea aceasta.

Totul incepe intr-o primavara cand Dora, impreuna cu mama ei vitrega, Ema, ajuns sa o intalneasca pe Luna si prietenii acesteia, pe plaja, la mare.
Desi atat de diferite, cele doua ajung sa se indragosteasca -pai, opusele se atrag, nu? - si sa formeze un cuplu. Un cuplu care surprinde pe toti cei din jurul fetelor, acestia neintelegand cum doua fete atat de sexy sunt impreuna, majoritatea fiind doar jelosi ca nu le mai pot avea pentru ei.
Povestea celor doua fete este presarata de o multime de aventuri, secrete si de o profetie care apasa pe umerii Lunei.
Cu timpul Luna ajunge sa se deschida in fata Dorei, spunandu-i acesteia si de profetia pe care femeia cu parul verde i-a citit-o in palma cand avea doar 11 ani. Anume ca in primavara in care va implini 26 de ani aceasta va muri.

Dupa trei ani de relatie plini de iubire neconditionata din partea celor doua "papusi" , Dora doreste sa ii faca o surpriza Lunei pe cand aceasta are sa se inrtoarca acasa din excursie.
Dar ce se intampla cand un lucru care ar trebui sa fie frumos se transforma in cel mai mare cosmar trait de Dora vreodata?

Aveti momente in care va vine sa luati un personaj, sa-i trageti doua plame si sa-l scuturati bine pentru a se dezmetici? Ei bine, eu da. Exact asta am vrut sa fac in momentul in care Dora a refuzat s-o ia de mana pe Luna in acea ultima clipa. Dar cine sunt eu s-o condamn, daca as fi fost in locul ei as fi fost la del de speriata.

"...Dar nici macar nu e cel mai inspaomantator lucru, gandul asta ca poti muri oricand, facand lucrurile care deja sunt rutina pentru tine. Cel mai infricosator lucru este ca aceia pe care ii iubesti nu au venit cu un termen de garantie in alb, pe care-l poti stabili tu, ca sa-i ai mereu langa tine. Au venit cu un termen de garantie ascuns, pe care tu nu-l poti citi, oricate substante colorate ai turna peste el. Un termen pe care nimeni nu-l stie. Gandul inspaimantator este nu ca tu poti muri oricand, ci ca ei pot muri oricand. "

Cat de greu este sa te obisnuiesti cu faptul ca persoana iubita nu mai exista? Ca nu o vei mai putea tine in brate, sau sa-i spui cat de mult o iubesti. Cat vei mai putea trai cu sentimentul vinovatiei care te roade naincetat?
Mai are rost sa traiesti, cand nu vei mai putea niciodata iubi o persoana cum ai iubit-o pe cea care ti-a fost smulsa cu atata brutalitate de langa tine?
" Ce poate face o iubire, cea mai mare iubire posibila, pentru tine, cand moartea e mai puternica decat ea?
....Te poate face fericit. Iti poate arata cine esti. Te poate transforma dintr-un atipic, dintr-o fiinta preocupata doar cu supravietuirea, in cineva in stare sa simta chestiile din jur. Sa traiasca. Te poate rani de moarte, atunci cand pleaca. "
" La ce mai e buna iubirea, daca ea nu poate salva pe nimeni de la moarte?
Nu stiu.
Dar a fost misto."

Ca orice carte superba, acesta va ramane in sufletul meu mult timp de acum inainte. Am trait o multitudine de sentimete citind-o, nu stiti ce ratati daca nu cititi cartea..Ah da, nu ezitati sa le spuneti persoanelor pe care le iubiti cat de mult inseamna pentru voi. Niciodata nu se stie cand se decide "moartea" sa va sfasie sufletele luandu-le de langa voi! Profitati de fiecare clipa impreuna cu ele!

Editura: Herg Benet

Nota:5/5
Lali *

Un comentariu:

  1. Eu m-am regasit in carte, Am avut o persoana in viata mea cu care (scuzati-mi cacofonia) am facut toate lucrurile ce le-au facut tipele astea doua si a murit anul trecut. So, a insemnat mult pentru mine povestea. M-a facut sa imi amintesc de unele lucruri ce nu vor disparea niciodata.

    RăspundețiȘtergere